În Nord-Vestul ţării s-au efectuat 637 foraje diverse

În Nord-Vestul ţării s-au efectuat 637 foraje diverse

În Nord-Vestul ţării au fost executate pe parcursul timpului peste 637 foraje geologice, hidrogeologice şi geotermale.

Dintre acestea 205 sunt foraje de adâncime executate în special pentru prospectarea zăcămintelor de hidrocarburi, foraje care au servit, în principal, pentru scopuri stratigrafic structurale.
Un număr de 432 de foraje au caracter hidrogeologic şi au fost executate fie pentru alimentări cu apă din stratele acvifere de medie adâncime (157 de foraje), fie cu scopuri de prospectare (freatic – 175 foraje),
dar au adus şi informaţii litologice asupra formaţiunilor privind adâncimea.
Acviferul termal de vârstă Ponţian inferior, pe baza a 81 de foraje, cuprinde adâncimi între 500-1700 m şi temperaturi între 35-880 C (se manifestă sub forma arteziană), altele gaz lift cu intermitenţă, cuprinde foraje situate în judeţele Bihor, Satu Mare, (judeţul Bihor cantonând peste 80 % din acviferul termal). Dintre acestea 60 de foraje au constituit şi constituie obiectul exploatării apelor geotermale în judeţele Bihor, Satu Mare, Arad, Timiş.
Acviferul termal Cretacic din Băile 1Mai şi Felix cuprinde 16 foraje al căror potenţial se poate ridica până la 210 l/s şi constituie obiectul exploatării din izvoare de-a lungul văii Peţea din cele mai vechi timpuri iar astăzi prin cele mai multe din sondele amintite, oferă energia termică şi apă termală în staţiunile amintite.
Aciverul Triasic cuprinde foraje de pe aliniamentul Aleşd- Borş prin Oradea. Acviferul geotermal exploatat din 25 de foraje cu temperaturi între 67-910C,(excepţie forajul 529 Borş care are o temperatură de 1260
C la punere în producţie), oferă sursa de energie termică în municipiul Oradea, oraşul Aleşd şi localitatea Borş.
• Putem vorbi în zona de vest a ţării de o anomalie geotermică regională flancată de-a lungul văii Tisa cu ramuri pe cele trei Crişuri (Repede, Negru, Alb), numite de autori "anomalii subregionale"
• În Municipiul Oradea sunt săpate 12 foraje din care unul de injecţie, care oferă aproximativ 5-7% din sursa de energie termică şi apă menajeră utilizată în oraş.
Energia geotermală constituie o sursă neconvenţională, care poate fi oricând o variantă la celelate surse de energie (îndeosebi pentru energia produsă prin arderea combustibililor fosili).
Studiile întreprinse la nivelul municipiului Oradea, au evidenţiat posibilitate valorificării acestor surse de energie care poate asigura consumul curent de energie termică şi apă caldă a 20-25% din populaţia
municipiului.
• În Bihor prin utilizarea acestor resurse, oraşe ca Beiuş, Salonta, Marghita, Aleşd şi alte 40 de localităţi pot deveni prin investiţii minime, oraşe geotermale în România. Oricare localitate, dintre cele amintite, poate deveni o viitoare staţiune balneoclimaterică.